In luna mai MFE a deschis 2 linii de finantare pe POCU 2014-2020. Toată lumea le astepta, căci de mai bine de 1 an nu a mai fost lansat niciun program. Din păcate Ghidul Solicitantului- Conditii generale si Ghidurile specifice pentru măsurile “4.1. Dezvoltare Locală Integrată (DLI 3600) în comunitătile marginalizate în care există populatie apartinând minoritătii rome” si “4.2 ”Dezvoltare Locală Integrată (DLI 3600) în comunitatile marginalizate” au o serie de prevederi aberante, care nu au fost solutionate în urma sesizarilor pe care numeroase organizatii le-au transmis.
Vreau să atrag atentia celor interesati să deruleze proiecte finantate prin POCU-2014-2020 asupra unor aspect care ar putea influenta major, intr-un sens negativ, implementarea proiectelor.
Ghidul Solicitantului – Conditii Generale:
Conditiile de eligibilitate pentru Aplicanti
4.1.3. Capacitatea financiara si operationala
“Solicitantul a implementat cel putin 1 proiect cu finantare nerambursabilă (în calitate de beneficiar sau partener)”
Sesizarea beneficiarilor
Nu considerăm că este echitabil să se restrictioneaze accesul unor organizatii care au competenta necesară pentru implementarea de proiecte POCU, doar datorită faptului că până acum nu au mai implementat cel putin un proiect finantat din fonduri nerambursabile.
Intelegem ideea de a nu permite organizatiilor tinere să aplice, în calitate de Beneficiari, întrucât nu si-au testat si nici dovedit capacitatea operatională, însă în cazul organizatiilor cu o experientă foarte bogată si relevantă considerăm această restrictie ca fiind discriminatorie la adresa acestora din urmă.
Organizatiile respective si-au dovedit viabilitatea si capacitatea în cadrul activitatii prestate (formare, consiliere, ocupare etc.), competenta în managementul unui proiect fiind adusă de personalul angajat (OI-ul verifica CV-urile expertilor pe termen lung in faza de evaluare/contractare/implementare) si de eventuala subcontractare a serviciilor de management, nu neapărat de experienta organizatiei in implementare de proiecte anterioare. De multe ori, aceste organizatii pot să livreze servicii pentru grupul tintă intr-un mod mult mai eficient comparativ cu organizatii care au implementat anterior proiecte cu finantare nerambursabilă.
Ce se intâmplă, de exemplu, cu un ONG a carui întreagă echipa a plecat, după finalizarea proiectului, si s-a angajat intr-un SRL care nu a mai implementat alte proiecte. ONG-ul angajează personal nou, fără experientă în proiecte. In noile proiecte POCU, ONG-ul este considerat ca avand capacitate operatională pentru a fi Beneficiar insă SRL-ul nu, desi personalul cu expertiza necesară pentru implementarea de proiecte se află la SRL, nu la ONG, SRL-ul avand, la nivel institutional, si toată expertiza necesară derulării principalelor activităti adresate grupului tintă.
Astfel, atât pentru a asigura libera concurentă între participantii la procesul de selectie a cererilor de finantare dar si pentru a asigura proiectelor o implementare cât mai eficienta, va recomandăm să eliminati această prevedere.
Răspuns MFE
Criteriul de eligibilitate invocat este un criteriu din cadrul Metodologiei de evaluare si selectie aprobată in Comitetul de monitorizare al POCU. Prin intermediul Ghidului Solicitantului nu se pot aduce modificări sau adăugiri acestei Metodologii. AM POCU va avea în vedere observatia formulata si va înainta spre dezbatere membrilor Comitetului de Monitorizare propunerea de modificare a acestui criteriu.
Cu toate acestea, sublinem faptul că regula impusa prin Metodologia de evaluare si selectie se referă la implementarea a cel putin 1 proiect cu finantare nerambursabilă, indiferent de programul sau sursa de finantare (FSE, FEDR, FC, FEAD, SEE, etc).
Observatie:
Asa cum bine au subliniat beneficiarii la întalnirea cu reprezentantii MFE, prin aceste prevederi se încalcă câteva principii importante ale Uniunii Europene, cum ar fi “libera concurenta”, “egalitatea de sanse” si “accesul microintreprinderilor la finantare”.
Cu acest prilej ne întrebăm: pe cine reprezintă “Comitetul de monitorizare al POCU”? … si nu pot să nu rememorez bâlbâielile din 2015 legate de selectarea membrilor acestui comitet.
Ghidul Solicitantului – Conditii Generale:
4.3.7. Cheltuieli aferente activitatilor subcontractate
“Pentru toate activitatile externalizate (subcontractate), subcontractorii (inclusiv Persoana Fizica Autorizata – denumită în continuare PFA) se angajează să furnizeze organismelor de audit si de control, inclusiv AMPOCU/OIPOCU responsabil toate informatiile necesare privind activitătile subcontractate. În acest sens, în calitate de achizitor aveti obligatia de a asigura disponibilitatea tuturor informatiilor prin contractul încheiat cu prestatorul/ prestatorii.
Spre exemplificare, următoarele tipuri de activităti, fără a se limita la acestea, pot face obiectul unei externalizări (subcontractări):
– diverse servicii specializate, achizitionate de pe piata, inclusiv PFA, pentru care Solicitantul sau partenerii nu au expertiza necesara (servicii de formare profesionala, servicii de informare si consiliere profesionala, servicii suport pentru managerul de proiect etc.);
– contractele încheiate cu operatori economici în vederea furnizării unor servicii de suport/logistice, cum ar fi: dezvoltarea de aplicatii si sisteme informatice, sau componente ale acestora, organizarea de evenimente, pachete complete continând transport si cazare a participantilor si/sau a personalului propriu, sonorizare, interpretariat, editarea si tipărirea de materiale pentru sesiuni de instruire/formare, editarea si tipărirea de materiale publicitare, etc.
” În situatia în care este necesară achizitia de servicii, Achizitorul va folosi pentru estimarea valorii aferente serviciilor necesare plafoanele orare maximale prevăzute în prezentul ghid (la care se adauga contributiile angajatorului), corelate cu nivelul de experienta si cu tipologia expertului/expertilor necesar/necesari. În implementare, AM/OI POCU poate solicita spre verificare documente justificative care probează nivelul de experientă al expertilor subcontractati.”
Sesizarea beneficiarilor
Consideram că realizarea unei proceduri de achizitii si selectia unui furnizor de servicii trebuie făcută cu respectarea legislatiei in vigoare. Legislatia în domeniul achizitiilor publice precizează în mod clar modalitatea de estimare a valorii unui contract, precum si care pot fi criteriile de atribuire. De asemenea, noua legislatie în domeniul achizitiilor publice recomandă ca pentru achizitia de servicii, criteriul de atribuire să fie oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, si nu pretul cel mai scăzut (acesta avand un impact de maxim 40% in cazul contractelor de servicii intelectuale).
Având în vedere aceste elemente, prevederea de la pagina 43 conform careia pentru achizitia de servicii, achizitorul va folosi pentru estimarea valorii aferente serviciilor necesare plafoanele maximale prevazute în ghid contravine principiilor legislatiei privind achizitiile publice.
De asemenea, această prevedere contravine principiilor unei piete libere si va distorsiona concurenta pe anumite piete de profil. Un furnizor A, indiferent că livreaza serviciul x către firma B intr-un proiect finantat prin POCU sau in afara acestuia, are o grilă de preturi pe care o aplica. Nu putem crea piete paralele pentru aceiasi furnizori, si diferente considerabile de preturi în situatia în care livreaza un serviciu într-un proiect si în situatia în care îl livrează în afara acestuia. Considerăm ca acest aspect ar putea genera inclusiv o concurentă neloiala pe piata furnizorilor de servicii (ex: de formare, consiliere, asistenta juridica, consultantă, audit etc) avand în vedere ca diversi furnizori cu servicii de o calitate scăzută pot oferta în limita acelor plafoane – caz in care principiul ofertei cea mai avantajoasa dpv economic ar fi încalcat, fiindcă selectia nu va mai tine cont de criteriile calitative.
Mai mult, dacă se mentine acesata prevedere, pretul oricărui contract, indiferent de serviciile prestate, poate fi determinat apriori, estimand numărul de zile necesare * tariful maximal pe zi.
Situatie care, din nou, nu reflecta principiile economice existente.
Si, în încheiere, consideram că este o gravă eroare ca un furnizor să fie asimilat unui angajat, iar preturile să fie stabilite in functie de niste plafoane salariale. Impozitarea este diferita pentru contractele de muncă vs. cele de prestari servicii, responsabilitatile contractuale sunt diferite, costurile acestor 2 categorii sunt diferite.
În cazul mentinerii acestui criteriu, exista sanse extrem de ridicate ca în cazul în care beneficiarii POCU au nevoie de externalizarea unor servicii profesioniste de formare, de exemplu, fie sa nu identifice niciun furnizor, pentru ca acele tarife sunt mult sub limita inferioară practicata pe piata liberă, fie să fie obligati să selecteze un furnizor care prezintă acel pret, însă care nu poate garanta calitatea serviciilor prestate.
In cazul proiectelor de ajutor de stat/minimis, de exemplu, cand beneficiarul este o entitate privată si prin modul de constructie al acestor proiecte trebuie sa externalizeze toate serviciile, ce relevanta au tarifele expertilor POCU pentru stabilirea pretului acestora? Considerăm ca SINGURA restrictie în subcontractarea serviciilor necesare unui proiect ar trebui să fie justificarea necesitătii acestora precum si respectarea legislatiei in domeniul achizitiilor publice. Orice alte conditionări nu reprezintă decat elemente contradictorii la legislatia aplicabilă si elemente care vor genera o distorsionare a pietei.
Răspuns MFE
Autoritatea de Management a stabilit prin Ghidul General, plafoane orare maximale, care vor fi luate în ca bază de pornire pentru estimarea valorii aferente serviciilor necesare a fi achizitionate de pe piată.
Observatie:
Răspunsul este sec si HALUCINANT !
În primul rând, asa cum s-a mentionat în sesizarea beneficiarilor, aceasta prevedere încalcă princiile elementare ale economiei de piata. In plus, trebuie subliniat faptul că astfel de regului au existat în România în perioada comunistă si în primii 5 ani de democratie, cand pentru oamenii care nu făceau politica posibilitatile de castig erau plafonate prin faptul că adaosurile comerciale erau limitate prin lege la maxim 30%.
În al doilea rând ideea este ilogică si imposibil de pus in practică pentru anumite tipuri de servicii, si crează posibilitatea aparitiei unor abuzuri sau a unor erori de interpretare a celor care verifică crerile de rambursare. Asta deoarece:
a) organizatia care implementează proiectul ar trebui să stie dinainte cu câte persoane va lucra furnizorul de servicii si câte ore va aloca pentru fiecare om implicat (costul total rezultând din tariful orar mentionat in ghid si numărul total de ore) si in plus trebuie să determine cu exactitate si costurile materiale. Chiar trebuie sa estimezi ce se intâmplă “in curtea altuia” ?
La serviciile de formare profesională si la cele de consiliere va fi relativ simplu să stabilesti un numar de ore necesar, dar la alte tipuri de servicii este imposibil. De exemplu, la elaborarea unui portal web necesar proiectului numărul de om-ore lucrate depinde de complexitatea acestuia de tehnologia si tipul de bază de date, de viteza cu care lucrează specialistii firmei respective si de multe alte criterii. În plus la elaborarea unui portal web, care este o prestare de serviciu în care la prima vedere esentiala este munca umană, apar costuri materiale indirecte (licente soft, chirie spatiu, utilitati, amortizări) dar si costuri materiale directe (costul pozelor cu drept de autor utilizate in portal – care pentru un portal care va fi updatat si completat cu informatii însotite de imagini timp de 3 ani poate fi chiar mare). Este greu de imaginat cum vor fi incluse aceste costuri materiale în grila de tarife prezentată în Ghid-conditii generale. Ce să mai spunem de serviciile de promovare, unde costurile variază in functie de tirajul publicatiei, sau în cazul promovării online de trafic si de sumele plătite catre Google, Facebook sau Twitter. Este greu de imaginat legătura dintre costul cu personalul agentiei care face serviciile de promovare si costul total al serviciilor, salariile reprezentand in cazul unor astfel de servicii cca. 10-15% din costul total.
b) dacă, asa cum am arătat mai sus, în cazul unei game largi de servicii nu exista nicio legatură între costul total al serviciilor si tariful orar al personalului în alte cazuri legatura este foarte strânsa, si costul total teoretic poate fi estimat plecând de la ratele orare mentionat în ghid, dar în schimb se încalcă reguli elementare de confidentialitate. Companiile nu fac publice informatii referitoare la numele angajatilor, experienta si nivelul de salarizare a acestora. Garantia calitătii lucrarilor o constituie alte contracte finalizate si recomandările clientilor si doar in situatii de exceptie CV-ul unui angajat. Nu mai vorbim si despre faptul că impunând aceasta regulă furnizorul de servicii va fi fortat să aiba persone stabile pe toată derularea furnizării contractului de servicii, ca să fie sigur că CV-ul angajatului corespunde oricând unui eventual control. Viata reală este total diferită. Pe o piată dinamică, în continua schimbare forta de muncă migreaza si nu exista o garantie a stabilitătii. In concluzie un beneficiar POCU care lucrează cu un furnizor de servicii va trebui să facă plăti al caror nivel va fi influentat de vechimea personalului cu care lucrează si nu de volumul si calitatea serviciilor prestate. Intr-o astfel de situatie furnizorii de servicii vor actiona în instantă organizatiile care implementează proiecte si în 99,99% din cazuri vor castiga. Cine suportă aceste pierderi ? … si să nu mai vorbim de blocajele ce vor interveni în derularea activitătilor subcontractate (intervalul dintre momentul din care furnizorul de servicii refuza să mai presteze serviciile si momentul în care litigiul se solutionează în instantă).
c) si dacă tot ne referim la servicii si de niveluri maximale de referintă ale remunerării personalului furnizorilor de servicii, să facem si o comparatie cu tariful de service auto. De exemplu un service din Pipera isi face reclamă promovand preturi unice la manoperă de 130lei/ora (informatia o puteti găsi cautând pe Google cu setul de cuvinte cheie “tarife manopera service ilfov”). Conform Ghidului solicitantului – Conditii Generale, “nivel de remunerare – experti (expertiza natională si internatională)”, pentru persoane cu o experienta cuprinsă între 5 si 10 ani, nivelul de salarizare este de 70 ron/ora. Dacă la aceasta sumă mai adaugi obligatiile către stat te apropii de preturile de manopera de la un service auto din Bucuresti.
Întrebarea care se pune este: furnizorii de servicii vor fi obligati să plăteasca experti cu peste 5 ani expertiză în domeniul proiectelor europene cu salariul unei mecanic auto?
Poate conducerea AM ne va comunica si numele persoanei /persoanelor care au introdus o astfel de prevedere în ghid …. “ca să afle tara toată”.
Contractul de finantare – general
Art 6, alin5, pagina 5/12
„Am/OI va efectua transferul fondurilor în limita disponibilitatilor, iar în cazul insuficientei fondurilor, procesul de plata se va suspenda pâna când conturile AM dupa caz OI sunt alimentate
Sesizarea beneficiarilor
Aceasta prevedere ar trebui eliminate.
Răspuns MFE
Această prevedere este preluată din OUG40/2015
Opinie:
Nefiind avocat nu pot decât să exprim o opinie: Contractul propus nu se poate numi “CONTRACT”. Intr-un contract ambele părti au drepturi si obligatii, dar prin contractul propus una din părti “se spală pe maini” de orice obligatie. Este INCREDIBIL !
Un ministru este numit ca să facă modificarile legislative pentru ca lucrurile să meargă mai bine. Dacă nu poate aduce modificări la un “OUG”, care mai este rolul său?
Important
Există o directivă europeană care interzice astfel de practici. Este vorba de Directiva 2011/7/UE – combaterea întârzierii în efectuarea plătilor în tranzactiile comerciale, ce a fost publicată pe 16 februarie 2011. Tările UE au avut obligatia de a o transpune în legislatia natională până la 16 martie 2013.
Directiva vizează protejarea întreprinderilor si se referă în principal la tranzactiile dintre companii. Totusi, în aceasta directivă există si un paragraf care mentioneaza ca “Autoritătile publice trebuie să achite bunurile si serviciile achizitionate în termen de 30 de zile” iar altul cu următorul text: “Creditorii care si-au îndeplinit obligatiile legale si contractuale si care nu au fost platiti în termenele mentionate au dreptul la dobânzi si compensatii pentru întârzierea plătii”.
Deci, în cazul în care organizatia care implementeaza proiectul este un IMM, după validarea unei Cereri de Rambursare, autoritatile ar trebui să achite serviciile prestate în termen de 30 de zile. Toată lumea stie că în ultimii 2 ani această regula nu s-a respectat si se pare că guvernul intentionează ca si în viitor să nu tina cont de aceasta directivă.
Mai mult decât atât, în acesta directivă, la Articolul 4 – Tranzactii între întreprinderi si autoritătile publice se precizează:
(1) Statele membre se asigura că, în tranzactiile comerciale în care debitorul este o autoritate publică, creditorul este îndreptătit, la expirarea termenului mentionat la alineatele (3), (4) sau (6), sa perceapa dobânda legala pentru efectuarea cu întârziere a platilor, fara a fi necesara o notificare.
Art 15, alin 2, lit. b) pagina 10/12
Contractul poate fi reziliat de AM/OI fara indeplinirea altor formalitati ” în situatia in care, ulterior încheierii prezentului contract se constată că Beneficiarul/Partenerul/Proiectul nu a indeplinit conditiile de eligibilitate la data depunerii cererii de finantare.
Sesizarea beneficiarilor
In momentul in care beneficiarul a semnat contractul de finantare cu AM/OI, proiectul a parcurs deja etapa de verificare administrativa si a eligibilitatii. Consideram că o astfel de masură luată după demararea implementarii proiectului este abuzivă si ar sustine situatia conform careia evaluatorii nu au nicio responsabilitate in urma elaborarii raportului de evaluare. O astfel de situatie ar trebui asumată si de AM/OI in aceeasi măsură in care i se impută si Beneficiarului si nu poate genera o situatie in care numai beneficiarul/partenerul este obligat să plăteasca.
Răspuns MFE
Prevederea nu poate fi eliminată din cadrul modelului de contract de finantare.
Opinie:
Răspunsul din spatele acestei afirmatii ar fi: NU VREM SA ELIMINAM prevederea din cadrul modelului de contract de finantare, deoarece NU VREM SA AVEM NICIO RESPONSABILITATE.
Sper ca actuala conducerea MFE va acorda atentie acestor probleme, si va găsi solutii realiste.
managementproiect 